Îmbunătăţirea sistemului de achiziţii publice din Romania, modernizarea lui şi transpunerea dreptului Uniunii Europene privind achiziţiile publice în legislaţia noastră sunt priorităţi pe care toţi cei implicaţi în procedurile de achiziţie publică trebuie să le aibă în vedere.

În acelaşi context, nu trebuie ignorată jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene precum şi liniile directoare trasate de către Comisia Europeană în acest domeniu.

România trebuie să se integreze la nivel european inclusiv din punct de vedere al sistemului de achiziţii publice, să iasă din carapacea naţională, astfel încât prin încurajarea participării la procedurile de achiziţie publică a unor ofertanţi europeni cu experienţă profesională, noi românii să avem cât mai mult de câştigat.

Considerăm că legislaţia achiziţiilor publice moderne trebuie să ţină seama de câteva principii, cum ar fi eliminarea obstacolelor inutile introduse de autorităţile contractante în procedurile de achiziţie publică constând în primul rând în restricţionarea competiţiei dintre ofertanţi prin introducerea unor cerinţe restrictive care de cele mai multe ori sunt excesive.

Prin creşterea eficienţei procedurilor ar exista o mai mare flexibilitate pentru autorităţile contractante în aplicarea procedurilor de achiziţie publică şi deasemenea ar fi creat un acces mai facil al operatorilor economici la astfel de proceduri iar în acest mod ar fi mai bine pus în valoare unui dintre principiile prevăzute de art.2 din OUG 34/2006 în speţă utilizarea mai eficientă a fondurilor publice.
Observăm că de multe ori modificările legislaţiei au avut loc fără a se ţine seama de impactul acestora asupra participanţilor la procedurile de achiziţie publică, rezultatul lor având drept consecinţă ignorarea aspectelor practice, al efectele lor reale de punere în aplicare a legislaţiei.

Recent legiuitorul a simţit necesitatea de a elimina pe cât posibil situaţiile de conflicte de interese, reglementând acest aspect astfel încât procedurilor de achiziţii publice să garanteze concurenţa între operatorii economici, cu efect asupra creşterii eficienţei procesului de achiziţii publice.

Reglementarea conflictelor de interese ar trebui să acopere atât un conflict real cât şi unul potenţial în legătură atât cu personalul autorităţii contractante ori membri ai conducerii autorităţii contractante, care ar putea influenţa într- un anumit sens rezultatul procesul de achiziţii publice, cât şi cu privire la personalul din departamentele de achiziţii publice ale oferanţilor implicaţi în procesul de achiziţii publice.

Trebuie stabilite pârghii eficiente pentru a preveni, identifica şi remedia conflictele de interese cu un potenţial ridicat de a influenţa în mod negativ deciziile privind achiziţiile publice, având ca efect denaturarea concurenţei dintre ofertanţi.

Pornind tot de la principiile care guvernează achiziţiile publice, toţi ofertanţii din cadrul procedurilor de achiziţie publică trebuie să aibă un tratament egal, nepreferenţial, prin care să nu se favorizeze un anumit ofertant de către autoritatea contractantă.

Efortul de a eficientiza sistemul de achiziţii publice cade în sarcina tuturor participanţilor la proceduri. Astfel, autorităţile publice trebuie să încurajeze competiţia între operatori prin întocmirea unor documentaţii de atribuire corecte şi complete, fără blocaje initile iar ofertanţii ar trebui să nu abuzeze de dreptul de a contesta în mod nejustificat procedurile, având ca principal efect întârzierea semnării contractelor de atribuire.

Apreciem că prin respectarea principiilor ce sunt practic corolarul sistemului de achiziţii publice, de către toţi participanţii la procedurile de achiziţii publice, fie autorităţi contractante, fie ofertanţi, va creşte substanţial încrederea în sistemul românesc de achiziţii publice.

Av. Cătălina Mircea
SCA Mircea şi Asociaţii