Asteptam comentariile voastre legate de acest subiect.

Prezentul articol isi propune sa faca o scurta analiza cu privire la posibilitatea divizarii obiectului unui contract de achizitie publica pe loturi, pornind de la faptul ca decizia de a diviza sau nu pe loturi obiectul contractului de achizitie publica ridica o serie de probleme pentru autoritatile contractante.
Adesea poate face chiar obiectul unei contestatii din partea operatorilor economici care se considera discriminati prin nedivizarea pe loturi a obiectului contractului de achizitie publica, caci nu au forta financiara sau tehnica pentru a oferta la un lot unic.
Astfel, vom supune atentiei si o decizie a Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor („CNSC”) care a fost investit cu solutionarea unei contestatii având acest obiect, caz in care in mod nejustificat CNSC a inteles ca anuleze o procedura de atribuire a unui astfel de contract ca urmare a incalcarii principiului tratamentului egal, decizie ulterior corect modificata de catre Curtea de Apel Bucuresti.

1. Reglementare notiune de “lot”

De lege lata problematica loturilor nu are o reglementare ampla. La nivel comunitar, nici Directiva 2004/18/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie publica de lucrari, de bunuri si servicii si nici Directiva 2004/17/CE de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii in sectoarele apei, energiei, transporturilor si serviciilor postale nu contin o definitie a notiunii de lot. Astfel, singurele referiri care se fac la loturi sunt articolele referitoare la metodele de calcul a valorii estimate a contractelor achizitie publica, asa cum se prevede la art. 9(5) din Directiva 2004/18/CE si 17(6) a din Directiva 2004/17/CE.
Deasemenea, Ordonanta de urgenta 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii („OUG 34/2006”) nu reglementeaza expres o definitie a notiunii de lot. Notiunea de „lot” apare in urmatoarele articole: art. 27 alin 5, 28 alin.3, 29 alin. 3, 277 alin 5, 2878 alin.3 din OUG 34/2006 si art. 10 alin.1, art. 15 alin.5, art. 36 alin. 2 lit. d) din Hotarârea de Guvern nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din OUG 34/2006. In principiu, reglementarile de mai sus vizeaza obligativitatea de a nu diviza pe loturi obiectul contractului achizitie publica pe loturi pentru a eluda aplicarea prevederilor specifice din domeniul achizitiilor publice, respectiv a nu diviza obiectul unui contract astfel incât acest contract sa fie incheiat prin incredintare directa si nu ca urmare a parcurgerii fiecarei etape a unei proceduri de atribuire a unui contract de achizitie publica.
Cu toate acestea, art. 27 alin 5 din OUG 34/2006 stipuleaza notiunea de „produse similare” : „In cazul in care autoritatea contractanta isi propune sa achizitioneze produse similare, dar defalcate pe loturi a caror cumparare se realizeaza prin atribuirea mai multor contracte de furnizare distincte (…)”. Prin urmare, un element care poate contura o definitie a notiunii este faptul ca un lot este format din produse similare. In plus, gasim o serie de referiri in Manualul Operational pentru atribuirea contractelor de achizitie publica vol. 1 publicat de catre Autoritatea Nationala pentru Reglementarea Achizitiilor Publice in 2009 (“Manualul”). Astfel, notiunea de lot are urmatoarea definitie: „grupul de produse/servicii/lucrari identice sau asemanatoare si/sau care au o destinatie comuna, achizitionate simultan sau succesiv poate constitui un lot”. Totodata, in Manual se defineste ce inseamna „produse similare”: produse cu acelasi uz sau cu un uz similar, cum ar fi, de exemplu: dezinfectanti si produse antiseptice.
Prin urmare, coroborând textele din OUG 34/2006 cu definitia din Manual, rezulta ca decizia autoritatii contractante de a imparti sa nu pe loturi obiectul contractului de achizitie publica la initierea unei proceduri are in vedere in principal destinatia comuna a produselor, serviciilor si lucrarilor.
Important de subliniat este faptul ca aceasta definitie din Manual prevede verbul „poate” si prin urmare, din acest text se poate deduce ca decizia de formare a unui lot fie din produse identice fie din produse similare in sine este atributul autoritatii contractante in virtutea nevoilor sale cât si principiului asumarii raspunderii de catre autoritatea contractanta in atribuirea unui contract de achizitie publica. De asemenea art. 27 alin 5. si art. 28 alin. 3 din OUG 34/2006, când se refera la atribuirea contractului de furnizare, respectiv contractului de servicii reiau verbul “poate”.
Prin urmare, din analiza textelor se pot trage doua concluzii: (i) notiunea de lot presupune un grup de produse, servicii, lucrari identice si/sau asemanatoare care au o destinatie comuna achizitionate simultan sau succesiv si (ii) nu exista o obligatie conform legislatiei europene si române pentru autoritatile contractante de a diviza pe loturi obiectul contractului de achizitie publica.
Aratam ca la nivel european cu referire la divizarea pe loturi a fost adoptat Codul European de bune practici pentru facilitarea accesului IMM-urilor la contracte de achizitie publica , scopul acestui document fiind de a facilita strategii pentru accesul acestor entitati la contracte de achizitie publica, fiind elaborat in baza Small Business Act . Aceste documente au caracter consultativ, fiind o comunicare a Comisiei Europene in cadrul Programului Comunitar Lisabona având ca scop stabilirea masurilor si principiilor concrete de imbunatatire a cadrului legislativ pentru IMM-uri. Se preconizeaza insa ca Small Business Act, care in prezent nu este obligatoriu va fi adoptat sub forma unui regulament (obligatoriu si direct aplicabil in statele membre) sau sub forma unei directive (obligatorie pentru fiecare stat membru in ceea ce priveste rezultatul ce trebuie atins lasând statelor membre competente in privinta formei si mijloacelor pentru atingerea rezultatului).
Asadar, Small Business Act prevede la pagina 10 citam “invita statele membre sa subdivida contractele atunci când este adecvat”. Prin, urmare subliniez importanta faptului ca acest document nu reglementeaza obligativitatea pentru autoritatile contractante de a imparti obiectul contractului de achizitie publica pe loturi.
Mai mult, Codul European de Bune Practici in articolul „1.1 Divizare in loturi” reglementeaza expres ca “Directivele referitoare la achizitii publice prevad posibilitatea atribuirii pe loturi”. Divizarea contractului de achizitie publica indubitabil faciliteaza accesul IMM-uurilor atât din punct de vedere cantitativ (marimea loturilor corespunde cât mai bine capacitatii productive a IMM-urilor) cât calitativ (continutul unui astfel de lot poate sa corespunda cât mai bine unui sector specializat al IMM-urilor). Mai mult, acest articol stabileste ca desi exista posibilitatea pentru autoritatile contractante de diviza in masura in care este adecvat si fezabil pentru a autoritatile contractante, aceasta posibilitate nu trebuie folosita in asa fel incât sa se restrânga libera concurenta. Asadar, din acest articol se pune in discutie principiul tratamentului egal si nediscriminarii versus principiul proportionalitatii in atribuirea unui contract de achizitie publica sau cu alte cuvinte este posibila o restrângere a concurentei dintre operatorii economici numai in masura in care este adecvat si fezabil in functie de obiectul contractului.
Mi se pare relevant de subliniat ca totodata Comisia Europeana citeaza practica diverselor state membre. Astfel, desi in Austria ca si in România este statuat dreptul autoritatilor contractante de a alege sau nu sa divizeze pe loturi obiectul contractului, in Franta se prevede principiul divizarii obiectului contractului de achizitie publica pe loturi. Prin urmare, in Franta autoritatea contractanta nu poate diviza pe loturi obiectul contractului daca in acest mod, aplicând divizarea s-ar restrânge concurenta, risca ca executia contractului din punct de vedere tehnic sa fie prea dificila sau costisitoare sau autoritatea contractanta nu este in masura sa coordoneze executarea contractului de achizitie publica. Prin urmare, legea franceza reglementeaza criterii care sa permita autoritatii contractante o justificare legitima a deciziei sale de a nu diviza pe loturi a obiectul contractului de achizitie publica, deci a deroga de la regula de mai sus.

2. Analiza decizie CNSC

Pornind asadar de la faptul ca nu exista obligativitatea divizarii pe loturi, vom prezenta o decizie a CNSC in care a acesta a apreciat fara o analiza aprofundata ca simpla nedivizare pe loturi a obiectului contractului de achizitie publica a dus la incalcarea tratamentului egal al operatorilor economici.
Astfel, autoritatea contractanta a initiat procedura licitatiei deschise in vederea atribuirii contractului de achizitie publica având ca obiect Microscop electronic STEM FEG de inalta rezolutie cu analizor EDS si echipamente de preparare probe = 1 bucata, cod CPV 38511200-2 si Microscop electronic cu fascicul dual SEM- FIB cu sistem de analiza integrat EDS=1 Bucata, cod CPV 38511100-1 cu un singur furnizor. Astfel, in decizia nr. 553/61C7/7874 din data de 28.01.2010, CNSC a retinut pornind de la faptul ca avem produse diferite, ca impartirea contractului de achizitie publica pe loturi ar fi dus la obtinerea unei concurente mai mari intre operatorii economici care ar fi putut opta pentru ofertarea numai unuia sau celuilalt dintre cele doua produse.
CNSC a motivat in drept corelarea art. 10 din HG 925/2006 cu art. 2 alin 2, respectiv aplicarea principiilor care guverneaza materia achizitiilor publice in lipsa de reglementare a obligativitatii de proceda la impartirea pe loturi. In primul rând, vom constata ca acest organ administrativ-jurisdictional nu aplica o definitie data de un organism de reglementare cum este ANRMAP. Or, in opinia sa loturile se pot forma si din produse diferite si nu similare cum prevede ANRMAP.
In al doilea rând, desi retine ca sunt produse diferite, ceea ar contrazice notiunii de lot de mai sus, CNSC anuleaza procedura de atribuire pe motiv ca s-a incalcat principiul nediscriminarii si principiul tratamentului egal prin faptul ca autoritatea contractanta intentioneaza a incheia contractul de achizitie publica cu un singur furnizor pentru ambele aparate.
Or, CNSC in concret trebuia sa analizeze ratiunea pentru care autoritatea contractanta din punct de vedere tehnic si economic a precedat la o asemenea masura. Astfel, la o simpla analiza avem prin nedivizare o restrângere a concurentei, insa o asemenea restrângere trebuie corelata cu criterii de ordin tehnic si economic care nu permit o astfel de divizare. In caz contrar, CNSC ar putea anula orice procedura de atribuire având lot unic format din mai multe produse, servicii, lucrari ca urmare a faptului ca autoritatea contractanta nu a procedat la divizarea pe loturi.

3. Aplicarea corelata a principiului tratamentului egal cu principiul proportionalitatii

Se poate constata ca in Decizia de mai sus, CNSC considera ca avem o incalcare a principiului tratamentului egal si al nediscriminarii, fara a analiza corelatia dintre principiile care stau la baza OUG 34/2006. Astfel, apreciem ca aceste principii trebuie corelate. In concret, nu putem judeca ca exista unele principii care ar avea prioritate fata de altele (in acest caz, principiul tratamentului egal fata de principiul proportionalitatii). Or, in acest caz autoritatea contractanta a justificat utilizarea unei singure proceduri de achizitie si atribuirea contractului de achizitie publica unui singur furnizor pentru doua microscoape prin criterii de ordin tehnic (un ansamblu functional care ar face dificila achizitionarea lor separata). Acest fapt respecta intrutotul principiul proportionalitatii insa CNSC a omis a analiza ca o astfel de separare a obiectului contractului nu ar fi posibila din punct de vedere tehnic sau ar ingreuna considerabil executarea contractului de furnizare pentru autoritatea contractanta.
In speta, principiul proportionalitatii presupune asigurarea corelatiei intre necesitatea autoritatii contractante (cele doua microscoape urmau a functiona comun, având nevoie de probe comune etc.), obiectul contractului de achizitie publica (doua astfel de aparate) cât si cerintele solicitate a fi indeplinite (un singur furnizor pentru cele doua aparate care sa poata asigura compatibilitatea dintre cele doua aparate).
De asemenea, principiul proportionalitatii statueaza ca orice masura luata de catre autoritatea contractanta sa fie necesara si potrivita pentru scopurile urmarite. Or, apreciem ca in virtutea acestui principiu se poate aduce atingere principiul tratamentului egal in masura in care o asemenea restrângere a concurentei este justificata de criterii obiective din punct de vedere tehnic si economic. Mai mult, chiar si textul din legea franceza vine sa sustina aceasta afirmatie, respectiv permite autoritatilor contractante sa aplice regula lotului unic in masura in care din punct de vedere tehnic divizarea pe loturi nu este posibila.

4.CONCLUZII

In concluzie, rezulta ca autoritatea contractanta este libera sa utilizeze regula lotul unic daca poate sa justifice faptul ca executia contractului din punct de vedere tehnic ar fi prea dificila sau costisitoare sau autoritatea contractanta nu este in masura sa coordoneze executarea contractului de achizitie publica conform criteriilor oferite si de legiuitorul francez.
Consideram ca pentru a putea preveni un numar din ce in ce mai mare de contestatii cu care adesea autoritatile contractante se confrunta ar fi de preferat ca astfel de justificari pe care alte legislatii le pun la dispozitie sa fie inserate intr-o nota justificativa sau dupa caz direct in caietului de sarcini anterior initierii unei proceduri de achizitie publica de catre autoritatile contractante.

Cafeaua de Dimineata cu Avocatul va avea loc in data de 27 mai 2010, la NH Hoteles din Bd. Mircea Voda nr.21, sala Timisoara, intre ore 9-11 si se va bucura de participarea unor reprezentanti ai institutiilor publice implicate in procesul de modificare a legislatiei in domeniu.

Persoanele care doresc sa participe se pot inscrie la adresa de e-mail office@mircea-asociatii.ro. Nu se percepe taxa de participare.

Mesele rotunde din ciclul Cafeaua de Dimineata cu Avocatul sunt o exclusivitate a firmei de avocatura Mircea si Asociatii si isi propun sa puna in contact reprezentanti ai mediului de afaceri si pe cei ai autoritatilor publice si sa dezbate teme de actualitate din domeniul legislativ sau economic.

Mirela Novac
Consultant fiscal al SCA Mircea si Asociatii

At Mircea and Partners the voice of the client has been always heard; we listened and we are listening its problems, interests and projects. The interests of our clients are the most valuable raw material for providing a high quality legal assistance, avoiding the mechanical answers and the standard solutions.

The technology and the new developments in communication allow us to go even further. They allow entering into a permanent communication, as a basis for finding solution. The blog of Mircea and Partners intends to be an agora for debating the most burning issues which have an impact on the business community. Although this is a blog that belongs to a law firm, it does not aim to be only a legal blog, but also a Business Blog, in the widest possible sense.

Within the blog, we shall propose, periodically, subjects and issues for discussions and we are equally interested in receiving subjects proposed by you. We shall take focus the debates on clarifying your own issues and in finding solution to your problems. The debates shall be moderated only in order to ensure their coherence and in order to summarize the resulting conclusions. Otherwise, we shall favor the freedom of thinking of every of you as we consider that the true success of the debates will be that those involved will find something useful in the debates and even answers to issues affecting their current activity.

We are waiting for you and we value your contribution !

Catalina Mircea
Senior Partner

La Mircea si Asociatii am ascultat intotdeauna vocea clientului, am fost si suntem atenti la problemele, preocuparile si proiectele sale. Preocuparile clientilor nostri sunt materialul cel mai important in furnizarea unei asistente juridice de calitate, prin evitarea raspunsurilor mecanice si a solutiilor standardizate.

Tehnologia si noile evolutii in materie de comunicare ne permit acum sa facem un pas mai departe. Sa intram intr-o comunicare permanenta si creatoare de solutii. Blogul Mircea si Asociatii doreste sa constituie o agora de dezbatere a celor mai arzatoare aspecte care influenteaza comunitatea de afaceri. Desi este un blog al unei firme de avocatura, acesta nu se doreste a fi doar un blog juridic ci si un Blog de Afaceri, in cel mai larg sens cu putinta.

In cadrul blogului vom lansa periodic, spre dezbatere, subiecte si teme dar, in egala masura, suntem interesati de subiecte venite din partea dumneavoastra. Vom avea in vedere ca dezbaterile sa rezulte in clarificari utile si chiar in solutii la problemele pe care le aveti. Dezbaterile vor fi moderate doar in scopul asigurarii coerentei dezbaterii si al sintetizarii concluziilor care rezulta. In rest, vom pune accentul pe libertatea de gandire a fiecaruia dintre dumneavoastra si consideram ca adevarata reusita a dezbaterilor va fi ca toti cei implicati sa gaseasca ceva util in acestea si sa afle raspunsuri la chestiuni care tin de activitatea curenta.

Va asteptam si va pretuim contributia !

Catalina Mircea
Senior Partener

Concedierile colective sunt costisitoare si riscante pentru companii din cauza neclaritatii care predomina legislatia privind somajul tehnic, atrage atentia Eugenia Haida, senior partner Mircea&Partners. Graba cu care cei mai multi antreprenori pun in aplicare programe de restructurare poate afecta situatia firmelor care se orienteaza sa reduca din costuri prin reorganizarea personalului.
“Referitor la somajul tehnic, exista niste discutii pentru ca de la momentul aparitiei ordonantei 28, care reglementeaza scutirea pentru 3 luni de la plata contributiilor aferente acestei indemnizatii, legea este cumva neclara pentru ca reglementeaza intreruperea activitatii, nefiind clar daca se refera la o sectie sau la un schimb. Este destul de periculos pentru ca este neclar”, a declarat pentru The Money Channel Carmen Medar, avocat senior D&B David & Baias.

In ceea ce priveste concediera colectiva, Carmen Medar sustine ca una dintre dintre cele mai frecvente greseli in randul antreprenorilor o constituie graba cu care deciziile sunt puse in practica.

Antreprenorii pot negocia cu angajatii valoare compensatiilor

Totodata, aceasta procedura poate deveni mai costisitoare decat pastrarea personalului in organizatie, atrage atentia Eugenia Haida.

“Costul unei concedieri colective este foarte mare astfel incat e mai bine sa negociezi cu un salariat aceste compensari. Nu se mai ajunge la apelarea unei terte parti in cazul in care se considera ca nu s-a aplicat procedura corecta”, mai spune Carmen Medar, adaugand ca la fel de importanta este si mentinerea imaginii companiei chiar si in momentul in care anunta concedieri.

O firma trebuie sa isi asigure credibilitatea in fata fostilor si actualilor angajati astfel incat sa poata reveni cu o oferta de locuri de munca atunci cand situatia economica o va permite, mai spune avocatul.

Publicat la data 15 mai 20098 in:
Standard.Money.ro

Newschannel.ro

Having said that, the employer can make its way through these new regulations, just with a good advice.

Although we cannot describe all the weak points there are several things that an employer has to avoid or to be very careful and here they are:

1) The individual labor contract should include special clauses concerning: confidentiality, mobility, non-concurrence, conflict of interests, training etc;

Please note that for some of these clauses the Labor Code imposes restrictions and if these are not respected such clauses are not in fact valid.

For example: the non-concurrence clause is valid only if this refer to: the activity forbidden to be performed by the employee on the duration of such clause, the amount of the non-concurrence indemnity, the period for which this clause produces effects, the third parties for which it is forbidden to perform the concurrent activity, the geographical area where the employee is really in concurrence with the employer.

2) The elements of the individual labor contract – the duration of the contract, the workplace, the type of work, the work conditions, the salary, the work schedule and the rest schedule- can be changed with the accept of the employee and only in a few special situations such a modification can be done unilaterally by the employer. Solution? Through the contract the employer can “gain ground” towards the employee by defining in a wider sense, for instance, the concept of workplace and of the job (for instance, as a HR Manager put yourself the question if a person has the right to be an “white collar” or has the right to an workplace?).

3) The individual labor contract for determined period of time can be concluded only in special cases and for certain periods of times.

Still, the individual labor contract is considered to be concluded on undetermined period of time if certain rules are broken: the contract is not concluded in written form, the contract does not specify expressly the duration of the contract, there are not respected the special cases in which a determined period contract can be concluded. The sanction is not tough but here prevention is paramount and a good wording in the preamble can save you of lot of problems later on!

4) A part time individual labor contract can be concluded on determined period of time, only if, among others, the following conditions are met:
a) The part time individual labor contract is concluded in written form;
b) The part time individual labor contract has to include, apart from the general elements stipulated in a labor contract, the following:
- the duration of work and distribution of work schedule;
- the terms under which the work schedule may be modified;
- the interdiction to work extra hours, except for a force majeure or other urgent works meant to prevent accidents or to remove their consequences.

In case of non fulfillment of this obligation the contract shall be deemed to be full-time. Again, not a severe sanction, but it is so easy to prevent such a failure!

5) If the employer does not fulfill his obligations under the individual labor contract, the employee can resign without any pre-notice to the employer. Such a resignation does not preclude the right of the same employee to ask for unpaid salaries or even damages.

6) In case of dismissal of an employee, the employer has to fulfill all the formal obligations stipulated in the Labor Code, otherwise such dismissal is considered null and void. As such, a decision is considered to be illegal if does not refer to the reasons for which the employee is dismissed, if the decision does not mention the list with all available jobs within the company, if the decision does not specify the duration of the pre-notice given to the employee etc. Please note that most of the obligations are related to the procedure, so it is not difficult to avoid them. The rush and the lack of care can be here the biggest enemies, not the Labor Code itself.

7) The salary should be split in its component parts, thus avoiding situations where a person is hired directly on management position, with a corresponding pay, is removed to a lower position but his/her salary must be maintained intact! Solution? Such a situation may be easily avoided by providing a distinct payment – expressly and directly related to the performance of the management position and only for the duration of such a performance.

Despite the fact that the Labor Code exists and regulates most of the major labor issues, the collective agreements regulate as well in the same areas, but, usually stipulate higher rights for the employees. The relation between the two norms – apparently with the same legal force – is a long time topic for discussions between law practitioners and legal authors alike. What is certain is that collective labor agreements often exceed the legislative empowerment they were given (they are unusual legal norms, not issued by the State).

As everyone may notice, the Labor Law and the labor regulations in general are far from being a lost battle for the employers and these legal norms can be respected without changing or canceling legitimate requests of the employers and human resources planning.

The list of the above mentioned rules is, in its turn, far from being complete. What is needed to overcome the hurdles of a rigid Labor Code is, in our opinion, not to infringe the law but an open mind and a desire to find solutions.

Eugenia Florian-Haida
(Published in InBusiness, publication of the American Chamber of Commerce)